Sunt mulți de care nici n-ai auzit? LISTA celor 25 de candidați înscriși la ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

0
644
Loading...

În data de 10 noiembrie, românii vor merge la vot pentru a-l alege pe cel care va fi președintele României pentru următorii cinci ani. Majoritatea partidelor și-au lansat deja candidații în cursa pentru Cotroceni.De asemenea, la start s-au aliniat și câțiva candidați independenți. Până în 3 septembrie, lista celor care și-au anunțat intenția de a candida la prezidențiale cuprinde 22 de persoane.

Primul tur al alegerilor prezidențiale 2019 are loc în 10 noiembrie. În cazul în care niciunul dintre candidați nu întrunește 50% + 1 din voturi în primul tur al alegerilor prezidențiale 2019, un al doilea tur de scrutin va avea loc în 24 noiembrie 2019.

Totuși, pentru a ajunge pe buletinele de vot, aspiranții la funcția de Președinte al României trebuie să strângă cel puțin 200.000 de semnături pentru a se înscrie oficial în cursa pentru Cotroceni.
În 26 august lista s-a modificat, Călin Popescu Tăriceanu – unul dintre cei mai importanți candidați retrăgându-se din cursă. Candidatul ALDE este Mircea Diaconu, susținut și de partidul lui Victor Ponta – PRO România.

UPDATE: Până la data de 16 septembrie, lista celor dorinici să intre în cursa pentru prezidențiale cuprinde 25 de persoane conform informațiilor Alba24.ro

Loading...

– Klaus Iohannis, candidat PNL la prezidențiale

Președintele Klaus Iohannis a anunțat că își dorește încă un mandat, având susținerea PNL. Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din 2014, în al doilea tur de scrutin (16 noiembrie) și a depus jurământul în Parlament în 21 decembrie 2014.

– Viorica Dăncilă – candidat PSD la prezidențiale

La Congresul Extraordinar PSD din 24 august, Viorica Dăncilă a fost aleasă candidat PSD la alegerile prezidențiale din 2019.

– Dan Barna – candidat USR-PLUS la prezidențiale

– Theodor Paleologu – candidat PMP la prezidențiale

Fostul președinte Traian Băsescu a enumerat persoanele care ar putea să fie candidat PMP la prezidențiale: „Vom avea candidat. Măsurăm câțiva oameni”. Au fost nominalizați Teodor Palologu, Mihai Neamțu, Eugen Tomac. În final s-a stabilit că Teodor Paleologu va fi candidatul PMP.

– Ramona Ioana Bruynseels – candidat PPU la prezidențiale

Umaniştii români (conduși in umbra de Dan Voiculescu, mogulul Antenei 3) şi-au lansat candidatul pentru prima funcţie în stat. Este vorba despre fostul consilier guvernamental Ramona Ioana Bruynseels, care a fost aleasă şi în conducerea formaţiunii.

– Viorel Cataramă – candidat PDL la prezidențiale

Omul de afaceri şi preşedinte al Partidului Dreapta Liberală, Viorel Cataramă, a anunţat că îşi va depune candidatura la alegerile prezidenţiale 2019.

– Sebastian Popescu – candidat PNR la prezidențiale

Adunarea generală a Partidului Noua Românie l-a desemnat pe preşedintele formaţiunii, Sebastian Popescu, drept candidat la alegerile pentru președinte.

– Florentin Pandele – candidat independent la prezidențiale 2019

​Florentin Pandele este primarul comunei Voluntari și soțul Gabrielei Firea, primărița Bucureștiului. ”Voi fi candidat independent. (…) Sunt primar de 19 ani. Am luat parte la nenumărate campanii. (…) Gabi (Gabriela Firea, primarul general. n.r) a spus de nenumărate ori că nu va candida. Candidez din partea mea, ca tată al copiilor mei, îmi doresc să trăiască într-o ţară liberă, nu într-o ţară care este instaurată teroarea”, spunea Florentin Pandele la sfârșitul lunii mai.

– Bogdan Stanoevici – candidat independent la prezidențiale 2019

Actor în serialul Antena 1 – Fructul Oprit, director al Circului Metropolitan de Stat și fost secretar de stat în Ministerul Culturii, Bogdan Stanoevici și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale 2019.

„Ca independent, nu voi fi constrâns de doctrinele nici unui partid, nu voi primi ordine de la nimeni, nu voi fi deci marioneta nimănui. Fiecare dintre noi trebuie să-și regândească atitudinea față de ceilalți și față de țară. Dacă gândim de pe poziția de victimă, atunci devenim victime. Eu sunt un om care spune ce gândește și face întotdeauna ce spune”, spune Bogdan Stanoevici.

– Miron Cozma – candidat independent la prezidențiale 2019

“Mi-am depus la Autoritatea Electorală Permanentă actul legal cu nr:4724/14.03.2019 privind candidatura mea la alegerile prezidențiale 2019. Conform art.4, al. 1, voi candida independent, chiar dacă sunt președintele PSDM, partid politic.

Pentru a-mi putea depune candidatura, conform art. 4, al.2, trebuie să fiu susținut de cel puțin 200.000 de alegători. Pe cale de consecință voi începe strângerea de semnături și demararea celorlalte impuneri legale. Vă aștept cu drag, alături de mine, pentru a salva țara de la dezastru și a readuce românii acasă”, spunea Miron Cozma, fost lider al minerilor din Valea Jiului.

– Liviu Pleșoianu – candidat independent la prezidențiale 2019

Deputatul PSD Liviu Pleşoianu a anunţat că va candida ca independent la alegerile prezidenţiale 2019

– Mircea Diaconu – candidat comun ALDE și PRO România

Mircea Diaconu a fost europarlamentar independent în 2014, după ce PNL a refuzat să-l pună pe listă, singurul candidat autentic care a obținut un vot important. În 25 august 2019, în presă au apărut informații că își a anunța candidatura la președinție susținut de alianța ALDE – PRO România.

– Avram Iancu – independent

Bibliotecarul din Petroșani care a traversat în înot Canalul Mânecii, primul român care a realizat un maraton acvatic pe Dunăre și s-a clasat pe locul al III-lea la cel mai greu maraton din lume, Arctic Ultra 6633, a decis să intre în lupta pentru prezidențiale. Acesta și-a anunțat candidatura pe 7 august, pe Facebook și de atunci a început o campanie de strângere de semnături. Avram Iancu candidează ca independent.

UPDATE 16 septembrie 2019: Bibliotecarul Avram Iancu, din Petroşani, cunoscut pentru performanţa de a trece înot Canalul Mânecii sau pentru cea prin care a înotat de-a lungul întregului curs al Dunării, a renunţat să mai candideze independent pentru funcţia de preşedinte al României.

El a precizat luni, pentru AGERPRES, că decizia pe care a luat-o de a candida independent este la fel de bună ca şi cea prin care s-a retras din cursă, menţionând că în zilele în care s-a ocupat de strângerea de semnături a reuşit să înţeleagă realitatea din societatea românească şi să constate că jumătate dintre cetăţeni nu mai sunt interesaţi de ceea ce întâmplă în prezent.

– John Ion Banu Mușcel, candidat Partidul Națiunea Română

Ion Banu Mușcel este original din Câmpulung Muscel, județul Argeș, dar a emigrat în 1985 în Statele Unite ale Americii, unde și-a luat numele de ”John”. Este liderul Diasporei din Florida și are o afacere în domeniul echipamentelor oceanografice de cercetare. De asemenea, este și liderul Partidului Națiunea Română (PNRo). În data de 6 iunie 2019, omul de afaceri și-a anunțat candidtura la alegerile prezidențiale.

– Cătălin Berenghi – candidat din partea partidului DAC

Fost luptător în Legiunea Străină, specialist genist (minaj, deminaj și material explozibil), instructor de cursuri de supraviețuire, Cătălin Berenghi este liderul partidului DAC. Pe lângă cariera de războinic, este cunoscut pentru protestul împotriva Mega-Moscheii din București. Acesta a plimbat o turmă de purcei vopsiți în tricolor pe terenul respectiv, ba chiar a îngropat două cadavre de porc pentru a ”spurca” terenul. La sfârșitul lunii august, Cătălin Berenghi, sătul de problemele din România și-a anunțat candidatura pentru fotoliul de la Cotroceni.

– Claudiu Crăciun – candidat din partea Demos

Claudiu Crăciun este secretarul general al Partidului Demos, cunoscut pentru implicarea în protestele din ultimii 10 ani precum: Salvați Roșia Montană din 2013, Protestul Colectiv și cele pentru justiție din 2016. Este doctor în Științe Politice, lector la SNSPA și expert al Comitetului Economic și Social European.

– Alexandru Cumpănașu

Președintele Coaliției Naționale pentru Modernizarea României, a făcut parte din Partidul Național Liberal și din echipa de campanie a lui Emil Constantinescu. Activ în mediul privat, Cumpănașu a devenit cunoscut în toată țara fiind unchiul Alexandrei Măceșanu (ulterior s-a dovedit ca nu este unchi) minora care se presupune că a fost ucisă de către Gheorghe Dincă. La scurt timp după problemele din cadrul anchetei și impactul pe care cazul Alexandrei și a Luizei l-a avut asupra țării, Cumpănașu și-a anunțat dorința de a participa la alegeri într-un live pe Facebook.

– Gheorghe Funar, candidat din partea Partidului România Noastră

Fostul primar al municipiului Cluj-Napoca, între anii 1992-2004, și-a anunțat candidatura pentru Cotroceni din partea Partidului România Noastră. Membru de bază al Partidului România Mare, unde a deținut și funcția de secretar general din 1998 și până în 2013. Cunoscut pentru atitudinea antimaghiară s-a remarcat la nivel național prin vopsirea diverselor obiecte publice în culorile tricolorului sau schimbarea denumirilor de străzi care evocau memoria unor personalități maghiare. În ultimii ani a lansat mai multe cărți, printre care merită amintite: „Multimilenarul popor primordial al geților și Statul Național Unitar al Poporului Get!” sau „Aflăm adevărul despre biografia Fiului lui DUMNEZEU?!”

– Kelemen Hunor – candidat UDMR

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, și-a anunțat în luna august candidtura pentru alegerile prezidențiale. Hunor a deținut funcția de secretar de stat în Ministerul Culturii iar între 2009-2012 a deținut portofoliul ministerului. În 2011 a semnat avizul de descărcare arheologică privind exploatarea de la Roșia Montană. Acesta a mai candidat de două ori pentru Cotroceni, odată în 2009 și a doua oară în 2014.

– Emanuel Onoriu

Preşedintele Partidului Uniunea Naţională Creştină a Romilor din România, Emanuel Onoriu, este fiul artistei de muzică lăutărească Gabi Luncă. De asemenea, Onoriu este și pastor al Bisericii Penticostale. Onoriu s-a implicat și în afacerile imobiliare, unele chiar controversate. Jurnaliștii de la Libertatea.ro, scriau în 2015 că acesta a intrat posesia unor case vechi din sectorul 1 al Capitalei, pe care le-a revendicat, iar ulterior le-a demolat pentru a le transforma în blocuri de locuinţe cu trei sau patru etaje. Problema s-ar fi ivit în momentul în care pentru a fi demolate, din case au fost efectuate mai multe evacuări care s-au lăsat cu scandal.

– Ninel Peia, candidat din partea Partidului Neamului Românesc

Deputat al României între anii 2012-2016, Ninel Peia, este candidatul Partidului Neamului Românesc. Peia a fost membru al Partidului Social Democrat până în 2016, când a fost exclus din partid din cauza mai multor declarații controversate. În martie 2016, Peia declara, că mai mulți bebeluși din Argeș infectați cu Ecoli au murit de fapt din cauza vaccinurilor și nu a bacteriei. Mai mult, câteva luni mai târziu acesta afirma că incendiul de la Colectiv a fost provocat de o mână criminală, iar totul făcea partea dintr-un plan de spargere a României în trei părți.

– Dorin Dimitrie Stoichescu

Dorin Stoichescu este din Arad, dar de 10 ani lucrează în Norvegia. Acesta va candida independent. Dacă va câștiga alegerile, acesta a anunțat că îl va numi prim-ministru pe doctorul Călin Georgescu pentru a pune în aplicare Proiectul de Ţară ”Apă, hrană, energie”.

Radu Morar

Omul de televizune Radu Morar, cunoscut pentru talk-show-ul ”Nașul” a intrat în cursa pentru prezidențiale și în campania de strângere a celor 200.000 de semnături.

Un alt candidat în cursa pentru strângerea semnăturilor, necesare în vederea participării la prezidențiale este Sorin Budăcan.

Primo Laurențiu

Primo Laurențiu este liderul Mișcării Meritocrației din România. Acesta a intrat în cursa pentru Palatul Cotroceni și implicit în campania de strângere a semnăturilor.

George Alexander

Stabilit în Norvegia, George Alexander pe numele adevărat Broboană Gheorghe, declara într-o postare pe Facebook că este scriitor și om de afaceri în Norvegia.

Alegeri prezidențiale în România. Ce prevede Constituția

Art. 83 din Constituție prevede următoarele:

(1) Mandatul președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales.

(3) Mandatul președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Modificarea legislației electorale – alegeri prezidențiale 2019 diaspora

Deoarece la ultimele alegeri prezidențiale, precum și la alegerile europarlamentare din 2019, au fost probleme cu votul românilor aflați în diaspora, Autoritatea Electorală Permanentă a propus abrogarea Legii nr. 370/2004 privind alegerea președintelui și înlocuirea acesteia cu un nou act normativ, care să preia votul anticipat, votul prin corespondență și simplificarea procedurilor la secțiile de votare din străinătate.

Pe 3 iulie 2019, Camera Deputaților a adoptat, în calitate de for decizional, cu 228 de voturi „pentru”, unul „împotrivă” și 19 abțineri, proiectul pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidențiale.

Proiectul prevede prelungirea duratei de vot la trei zile – vineri, sâmbătă și duminică – pentru românii din diaspora. Vineri se votează între orele locale 12–21, iar sâmbătă și duminică între orele 7–21 De asemenea, românii din străinătate care se află la rând sau în secția de votare la ora 21, când se închid secțiile, pot să voteze până la maximum ora 23:59.

Conform președintelui Autorității Electorale Permanente, Florin Mitulețu-Buică, procedura privind prelungirea timpului de vot până la maximum ora 23:59 se aplică și în secțiile de vot din țară. Proiectul introduce posibilitatea votului prin corespondență, aplicabil însă numai pentru diaspora.

sursă foto: Facebook, România Liberă, G4media.ro

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Loading...