Românul, eternul nesătul: cu salariile cât casa, tot la șpagă le e gândul!

0
221

Potrivit ziarului Adevarul, la nouă luni de la dublarea salariilor medicilor, încă apar cazuri în care aceştia condiţionează actul medical şi refuză să-i trateze pe pacienţii care nu dau plicul cu bani.

E revoltă în sistemul de sănătate după ce un ORL-ist de la Spitalul Militar Central din Capitală a cerut şpagă familiei unei paciente în cel mai grosolan mod posibil. „Nici nu aş fi urcat pentru 200 de lei din cabinet până în sala de operaţii”, i-a transmis medicul soţului pacientei care îi spusese că o să-i dea o „atenţie” de 200 de lei pentru intervenţia pe care urma să o facă.

Disperat acesta din urmă a decis să apeleze la procurori. Cei 500 de lei însemnaţi de anchetatori cu „mită” pe care i-a primit ulterior Viorel Radu Vrăcioiu i-au adus acestuia un dosar penal pentru luare de mită.

„E o mizerie. Nu e niciun motiv pe lumea asta pentru ca un medic cu un venit lunar mediu de 2 -2.500 de euro să condiţioneze actul medical sau să accepte bani din partea pacienţilor. Să-ţi baţi joc de un om aflat în cea mai vulnerabilă situaţie este un lucru inacceptabil pentru o societate ce doreşte să intre în lumea civilizată. Pacienţii se tem să nu piardă accesul la un act medical de calitate şi cunoscând şi obiceiul din spitalele noastre, dau aceşti bani”, a comentat fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, situaţia de la Spitalul Militar.

Dublarea salariilor ar fi trebuit să elimine şpaga

De fapt, dublarea salariilor a avut, cel puţin în teorie, un dublu rol: acela de a-i determina pe doctori să rămână în ţară, dar şi acela de a-i face să nu mai ceară sau să accepte şpagă. Dacă primul obiectiv a fost cât de cât îndeplinit, anul acesta fiind solicitate, în primele 10 luni din an, doar 1.000 de certificate de conformitate pentru a putea profesa în străinătate, plicul este în continuare prezent nu doar în spitalele mari, ci şi în cele mici.

„Condiţionarea actului medical este condamnabilă şi trebuie penalizată. Este incalificabil ca medicii, care au salarii foarte mari acum şi condiţii de lucru din ce în ce mai bune, să ceară şpagă. Problema este că medicii sunt obişnuiţi să ceară. Soluţia pentru a estompa acest fenomen care nu a fost eliminat de majorările de salarii o reprezintă DNA-ul. Nici măcar acceptarea unor atenţii de la pacienţi nu e ceva normal, având în vedere că sunt medici care ajung la 25.000 de lei pe lună. Aceste cazuri de corupţie trebuie date ca exemplu pentru a-i descuraja pe alţii”, spune Cezar Irimia, reprezentantul pacienţilor.

350 de medici condamnaţi definitiv pentru luare de mită

Până în prezent, peste 350 de medici au fost condamnaţi definitiv pentru luare de mită, declară chirurgul Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR). Cu toate acestea, sunt puţine cazurile în care medicilor care au luat mită li se interzice să mai profeseze medicina. Prin urmare, ei se reîntorc în spital, de obicei chiar pe aceeaşi poziţie pe care au ocupat-o anterior.

„Indiferent că ai salariu de 1.000 de euro sau de 2.500 de euro, tot nu e normal să condiţionezi actul medical. Totuşi, aceste cazuri nu sunt foarte răspândite, cel puţin nu în ultimul an”, susţine doctorul Gheorghe Borcean.

La fel susţine şi medicul Eleodor Cârstoiu, preşedintele Sindicatului ProMedica. „E vorba de structura unora, fiecare pădure are şi uscături. Salariile au ajuns la un nivel satisfăcător, oamenii din sistem nu pot să se plângă că lefurile pe care le iau acum nu sunt competitive. Un chirurg fără gărzi ajunge la 10.000 de lei şi asta nu e puţin. Cu gărzi salariul poate ajungi si la 4000 de euro. În cazurile în care se cere şpagă este esenţial ca cetăţenii şi autorităţile să intervină la timp pentru ca ele să ajungă izolate. O altă problemă este că din cauza acestor gărzi foarte bine plătite, oamenii au devenit dispuşi să lucreze ca turbaţii, să-şi pună sănătatea în pericol şi, în acelaşi timp, să pună sănătatea pacientului în pericol”, a apreciat chirurgul pediatru.

Salariile trebuie să acopere şi veniturile ilicite

De cealaltă parte, expertul în politici de sănătate, medicul Sorin Paveliu, spune că nu au fost luate niciun fel de măsuri care să descurajeze luarea de mită. „Salariile trebuie mărite până la nivelul la care depăşesc veniturile realizate pe căi ilicite. Şi atunci nu se va mai cere mită. Majorarea este un lucru necesar, dar este o etapă care a fost făcută foarte prost. Înainte de a se pune cineva cu tunurile pe medici ar fi bine ca guvernul să se uite în propria ogradă. Faptul că încă se mai primesc bani şi cadouri e una, faptul că este condiţionat actul medical este o mizerie”, a explicat Paveliu.

Esenţială este, în opinia lui Vasile Barbu, şeful Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, nu doar aplicarea legii, ci şi educarea pacientului care nu îşi cunoaşte drepturile şi care, de frică, nu raportează abuzurile făcute de unii medici.

„Pacientul căruia i se cere şpagă trebuie să înveţe să reclame acest lucru. Acum, există şi instituţia avertizorului de integritate care îi protejează pe cei care fac asemenea reclamaţii. De fiecare dată când un caz de corupţie a ajuns în presă, chiar se simţea o reacţie din partea medicilor, care refuzau pacienţii atunci când le ofereau diverse sume de bani şi cadouri. Dar era doar o reacţie de moment. Din păcate, se pare că 2.000 de euro nu este o sumă care să îi mulţumească şi care să îi demotiveze să obţină venituri şi pe alte căi neortodoxe”, afirmă reprezentantul pacienţilor.

Linia anticorupţie ar trebui folosită de cât mai mulţi pacienţi. „Este de datoria managerilor de spitale să pedepsească exemplar aceste acte. De exemplu, medicii ar trebui să poarte insigne: „Nu acceptăm plic!”. Avem nevoie de măsuri care să elimine acest obicei şi să liniştească pacienţii”, conchide fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu.

Câţi români dau şpagă la medic

Un studiu făcut de Institutul Aspen în anul 2014 arăta că 70% din români au oferit bani sau cadouri cadrelor medicale. Majoritatea respondenţilor, 84% , au susţinut că au dat şpagă în instituţiile publice, şi doar 5% că au dat şpagă în sistemul privat de sănătate.

Potrivit aceluiaşi studiu, valoarea medie a stimulentelor a fost de 340 de lei, cel mai frecvent fiind recompensate asistentele medicale, urmate de chirurgi şi infirmiere. De altfel, 67% dintre românii chestionaţi în cadrul unui Eurobarometru au menţionat sănătatea ca fiind domeniul cel mai afectat de corupţie, cu mult peste media europeană.

„Există o corelaţie puternică între nivelul ridicat al corupţiei şi calitatea scăzută a serviciilor medicale. Corupţia afectează calitatea actului medical, prin faptul că resursele sunt scurse din sistemul de sănătate. În plus, problemele cu privire la calitatea actului medical stimulează fenomenul corupţiei”, se arată într-un studiu al Comisie Europene cu privire la corupţia din sistemul de sănătate din România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.