ROMÂNII din DIASPORA: „Oare se merită atâtea SACRIFICII făcute prin țări străine?”

1
135

Au trimis în ţară peste 36 de miliarde de euro în ultimii ani. Românii care au lucrat în străinătate sunt dezrădăcinaţii care au făcut sacrificii enorme ca să reuşescă pentru ei şi dar şi pentru cei de acasă.

Asta în timp ce statul român nu a gândit niciun program viabil de repatriere. Nu există facilităţi pentru reintegrare. Realitatea ne arată că nu doar că nu există facilităţi pentru ei, dar la întoarcere întâmpină greutăţi enorme. Nu pot să-şi mai găsescă o slujbă în domeniul lor pentru că au întrerupt munca mult timp şi nu pot să-şi înscrie copiii în sistemul de educaţie pentru că nu au serviciu.

„Oare se merită atâtea sacrificii făcute prin țări străine? Ne trezim la un moment dat că ne-a dispărut zâmbetul de pe față și nu mai știm să apreciem micile plăceri care odată ne făceau fericiți. Ne trezim străini la noi acasă, dar cel mai important este că nu ne dăm seama că ai noștri copii sunt triști, fie că sunt aici cu noi sau rămași acolo unde încă mai considerăm acasă. Noi vrem să facem să le fie bine, dar oare, cum e bine?”, este mesajul postat de un român aflată în Italia.

„După mine, 20 ani de Italia, am ajuns la concluzia: nu se merită”, a răspuns un alt român.

„NU partea materială și ceea ce s-a realizat, dar e cum te simți când ajungi acasă, cum ești privit și apoi cum ești acceptat dacă te decizi să te întorci etc…”, a răspuns un alt român.

Pe românii din Diaspora îi urmăreşte absurdul. Nu sunt nici şomeri, pentru că nu au lucrat aici, nici atât de înstăriţi încât să se descurce singuri, nici fericiţi, nici bogaţi, nici români, nici străini.

„Problema mea e că mă simt dezrădăcinată”, a spus o româncă.

Românii care au experienţa muncii în străinătate se adaptează cel mai anevoios, comparaţiile dintre „aici” şi „acolo”, soldându-se în majoritatea cazurilor cu alegerea aceluiaşi „acolo”.

„Cu siguranță nu se merită, dar este tot vina noastră pentru că uităm de multe ori scopul pentru care am venit și vrem din ce în ce mă mult! Și ne dorim atât de multe lucruri încât uităm să ne bucurăm de ce avem deja!”, este mesajul unei românce.

„Eu zic că o generație de sacrificiu este arhi-suficientă!”, a mai precizat un român.

„Atâta timp cât exista mentalitatea asta „Ce îmi oferă țara?” o să fie câte o generație de sacrificiu. Îmi pare rău pentru cei „dezrădăcinați” dar să știti că nici aici nu o să fim integrați în veci. Vom fi doar tolerați atâta timp cât au nevoie de serviciile noastre care sunt de bună calitate. Dar când va veni ziua în care nu mai au nevoie de noi aș vrea să văd ce zic cei care au prins „rădăcini” aici. Suntem mai buni ca ei, mai inteligenți, mai harnici și cu siguranță ne invidiază pentru calitățile pe care ei nu le vor avea niciodată!”, a explicat o româncă.

Sursa: SVJ

1 COMENTARIU

  1. Este adevărat, dar de ce s-a ajuns aici? Ai 20 de ani, te angajezi plin de speranțe , vrei să muncești cinstit , să strângi bani pentru Masina , casă , vrei familie , vrei standard decent de viață ! Prima lună ,primi bani, dezamăgire totală , nu faci mare lucru , primul an ,tragi linie ,zgîrcit fiind cu tine ai strîns 700-800 euro , mare lucru ? 5 ani de muncă, ai mașină nouă , te însori . Două salarii ,dar hop si doi copii. 10 ani de muncă prima rată la casă (30)de ani plată 60% din venitul soților ,Masina vândută pentru acontul împrumutului, copii în haine second, părinți la fel , certuri că rata te omoară , te încadrezi în pătură socială a sărăciei vesnice. Vezi cu ochi umezi cum pentru alții viață este o glumă , au furat? Au mințit? * „Eu am muncit 40 de ani cinstit , si încă sint dator ” * citat al realități românești! Unde este încrederea , speranța cu care au pornit ? Finalul, închei cariera ,la 65 de ani cu o pensie total insuficienta și aștepți să mori încet în umilință,saracie, si rușine .!!! Scenariu de groază sau real?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.