România, codașa democrației în Uniunea Europeană. Studiu Economist Intelligence Unit: Democrația europeană, cel mai mare declin din lume în anul 2018

0
47
FOTO: CaleaEuropeana.ro

România este statul membru al Uniunii Europene cu cel mai scăzut indice privind starea democrației în anul 2018, în condițiile în care democrația din Europa a înregistrat cel mai mare recul decât în orice altă regiune a lumii, arată un studiu al Economist Intelligence Unit (EIU), citat de Euronews.

La nivelul Europei, țările unde indicele democrației a scăzut semnificativ sunt Austria, Georgia, Italia, Rusia, Ungaria și Turcia, însă în interiorul Uniunii Europene patru țări domină coada clasamentului – România, Croația, Ungaria și Polonia. Top-ul este condus de Suedia, iar țările UE unde indicele privind democrația a crescut sunt Finlanda, Germania și Malta. În pofida deprecierii percepției privind democrația din Europa, în gneral, și din Uniunea Europeană, în particular, clasamentul la nivel global este dominat de țări europene. În top 10 cele mai democratice țări ale lumii se află șapte țări europene: Norvegia (locul 1), Islanda (locul 2), Suedia (locul 3), Danemarca (locul 5), Irlanda (locul 7), Finlanda (locul 8) și Elveția (locul 10).

Studiul Economist Intelligence Unit plasează România pe ultimul loc într-un clasament al stării democrației în Uniunea Europeană. Potrivit unui infografic Euronews, realizat pe baza informațiilor studiului, indicele democrației în România este de 6,38, mai slab decât cel al Croației (6,57), al Ungariei (6,63) sau al Poloniei (6,67). Bulgaria, țara alături de care România este monitorizată sub mecanismul MCV, a înregistrat un indice de 7,03. Reculul înregistrat de democrația din România în 2018, țara care deține actualmente președinția Consiliului UE, survine în contextul în care situația din domeniul justiției, a luptei împotriva corupției și al statului de drept a reprezentat motiv de dispută între puterile de la București, majoritatea parlamentară și președintele Klaus Iohannis, dar și între puterea legislativo-executivă și instituțiile Uniunii Europene. În 2018, situația din România a fost discutată de două ori în Parlamentul European, ultima dezbatere, cea cu premierul Viorica Dăncilă, reflectându-se și printr-o rezoluție votată de Parlamentul European cu privire la România.

Potrivit textului rezoluției, legislativul european solicita, printre altele, ”Parlamentului și Guvernului României să pună în aplicare pe deplin toate recomandările Comisiei Europene, ale GRECO și ale Comisiei de la Veneția și să se abțină de la orice reformă care ar pune în pericol respectarea statului de drept, inclusiv independența sistemului judiciar; îndeamnă la purtarea unui dialog constant cu societatea civilă și subliniază că trebuie abordate chestiunile menționate mai sus pe baza unui proces transparent și incluziv; încurajează solicitarea din proprie inițiativă a avizelor Comisiei de la Veneția cu privire la măsurile legislative în cauză înainte de aprobarea lor definitivă.”

În aceeași zi în care a fost adoptată rezoluția – 13 noiembrie 2018 – Comisia Europeană a publicat cel mai dur raport MCV cu privire la România, din ultimii ani, în care țara noastră are opt recomandări suplimentare, executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO. În context, situația statului de drept din România, inclusiv ca urmare a violențelor de la protestele din data de 10 august, a fost pe larg analizată în presa internațională.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.