Povestea eroului mai puţin cunoscut al Răscoalei ţărăneşti din 1784

0
174
Loading...

Gheorghe Crişan a fost eroul mai puţin cunoscut al Răscoalei ţărăneşti din Munţii Apuseni, din anul 1784. A fost prins tot prin trădare şi s-a spânzurat în celula de la Alba Iulia.

S-a născut în 1733 în localitatea Vaca, azi satul Crişan, comuna Ribiţa, judeţul Hunedoara. Gheorghe Crişan a comandat acţiunile ţăranilor răsculaţi din Zarand, activând apoi la Câmpeni, Abrud şi Cricău. Din tabăra sa a pornit, în numele lui Horea, ultimatumul ţăranilor (11 noiembrie 1784) ce au luptat apoi împotriva trupelor austriece în Zarand, la Brad şi la Hălmagiu. După reprimarea răscoalei, a fost prins (30 ianuarie 1785) şi închis la Alba Iulia, unde s-a sinucis, sugrumându-se cu curelele de la opinci.

Crişan a fost prins, în urma unei trădări colective, în zona satului Vinţa, în timp ce încerca să treacă dinspre Lupşa, spre Mogoş. Acesta a rătăcit, deghizat, prin Apuseni, aproape o lună după prinderea lui Horea şi Cloşca, care a vut loc în decembrie 1784. Pentru el, totul s-a sfârşit în la 30 ianuarie 1785, tot prin trădare.

„Ieri după amiază (29 ianuarie 1785) când trupa ajunsese la Şasa Lupşa, auzind de venirea soldaţilor, tot satul ieşise pe dealuri. Ofiţeri se apropiaseră de ţărani ca să-i asigure că se pot întoarce liniştiţi acasă căci n-are să li se întâmple nici un rău. Soldaţii plecară mai departe pentru a da de urmele lui Crişan. Din spusele unor oameni aflară că în urma zgomotului iscat de apropierea soldaţilor. Crişan luase drumul mai departe. Soldaţii porniră în urmărirea lui după indicaţiile unor oameni. Aceştia erau nouă, care făcură jurământ înfricoşător că nu se vor liniştii până când nu vor pune mâna pe el. Se ştia că luase drumul spre Ponor. Dar nu trebuia urmărit cu soldaţii, tocmai pentru a nu-l alarma. Cei nouă, sub conducerea popii din Cărpiniş, merseră tot pe urma lui până când reuşiră să-l prindă şi să-l aducă aici (Abrud). Maine îl va trimite la Zlatna escortat de 50 de soldaţi şi 10 husari sub comanda sublocotenentului Neustadtler. Va trimite tot odată şi pe fiul lui Crişan, prins şi el, pe soţia şi pe servitorul lui”, spune David Prodan în lucrarea „Răscoala lui Horea, volumul II.

Loading...

Numele celor care au luat parte la prinderea lui Crişan sunt, după raportul autorităţilor vremii, următorii: popa Moise, cel care a contribuit mai mult, fiul preotului, Moise cel tânăr, Ion Clisaru din Abrud, Ion, Todor şi gornicul Irimie Soil, Lazăr Latea toţi din Cărpiniş, Todor şi Ion Holobut din Şasa- Lupşa, Todor Momen din Lupşa şi popa Simion din Şasa-Lupşa. Recompensarea tădătorilor lui Horea şi Cloşca s-a făcut în 5 februarie 1785, în oraşul Zlatna, într-o zi de târg. Cei şapte ţărani români care i-au prins pe căpitani au primit diplome de eliberare din iobăgie şi suma de 600 ducaţi, iar pădurarul care a pus la cale planul trădării s-a ales cu 100 ducaţi. Vestea prinderii lui Crişan a ajuns la urechile împăratului de la Viena abia în 7 februarie 1785. Ulterior, trădătorii celui de-al treilea cap al Răscoalei, au fost şi ei recompensaţi financiar.

În zona din Apuseni a satului Vinţa, unde a fost prins Crişan de către armata austriacă, a fost ridicat un monument de către Primăria comunei Lupşa, care va fi sfinţit în 21 mai 2019.

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Loading...