Milioane de români sunt vizați! Ce se va întâmpla cu asigurările

0
92

Legea nr. 236/2018 privind distribuţia de asigurări a apărut luni în Monitorul Oficial şi a intrat în vigoare azi, abrogând vechiul cadru legal reprezentat de Legea nr. 32/2000, conform avocatnet.ro. Astfel, se schimbă multe aspecte în ceea ce priveşte activitatea de distribuire a asigurărilor, de la cerinţele profesionale ale distribuitorului de asigurări, la modalitatea de comunicare a distribuitorului cu clientul – în special în ceea ce priveşte informaţiile transmise clientului şi consilierea acestuia, pentru oferirea unui produs cât mai favorabil.

În acelaşi timp, anumite prevederi vor fi aplicate, efectiv, doar odată cu adoptarea unor norme metodologice care să clarifice anumite proceduri. Bineînţeles, chiar dacă nu este cunoscut, cu exactitate, momentul adoptării normelor metodologice, voi reda mai jos doar o prezentare generală a Legii nr. 236/2018, din perspectiva modificărilor.

1. Cerinţele de competenţă sunt mult mai specifice Legea nr. 236/2018 prevede, printre altele, că intermediarii, angajaţii acestora sau angajaţii societăţii trebuie să participe la cel puţin 15 ore de activităţi de dezvoltare sau pregătire profesională, pe an. Aceste activităţi se vor desfăşura potrivit unor reglementări ulteriorare care urmează să fie adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

2. Clientul nu va fi doar informat corespunzător, ci se va acţiona în favoarea lui Probabil cele mai importante schimbări sunt legate de gradul de protecţie care îi este oferit consumatorului. Mai exact, distribuitorul va trebui să îi dea informaţii complete, clare şi precise consumatorului, în special raportate la nevoile acestuia. Cu alte cuvinte, asigurătorul nu va putea să promoveze acele tipuri de asigurări care îi sunt mai avantajoase lui, în defavoarea clientului.

3. Însă şi activitatea de consultanţă trebuie să aibă o natură transparentă Distribuitorul va trebui să informeze clientul dacă oferă consultanţă şi, mai ales, dacă există o obligaţie de exclusivitate a distribuitorului de a lucru cu un anumit asigurător. Aceste aspecte au scopul de a garanta efectivitatea consultanţei, în favoarea clientului.

4. Apare o diferenţă între intermediari principali şi cei secundari Esenţa diferenţei constă în faptul că răspunderea pentru cei din urmă este în sarcina unei alte persoane (este dat ca exemplu desfăşurarea activităţii unui intermediar secundar sub răspunderea unui intermediar principal). De asemenea, intermediarul secundar poate fi un intermediar de asigurări auxiliare.

5. Prima de asigurare poate fi mai mare Conform regimului juridic anterior, un intermediar auxiliar (numit intermediar subordonat în cadrul Legii nr. 32/2000) putea desfăşura activitate de distribuţie de asigurări şi dacă erau neautorizaţi, însă doar dacă activitatea:-era complementară unei activităţi principale altor produse sau servicii prestate de alt furnizor, atunci când asigurarea acoperă următoarele riscuri: întreruperea activităţii, pierderea ori deteriorarea mărfii acelui furnizor, deteriorarea sau pierderea bagajelor, alte riscuri legate de călătoria rezervată de acel furnizor, chiar dacă contractul de asigurare intermediat acoperă riscuri din categoria asigurărilor de viaţă ori de răspundere civilă, dacă acesta este un risc auxiliar al riscului principal legat de acea călătorie, scrie Capital.ro.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.