La 31 de ani de la Revoluție suntem mai divizați decât niciodată! Nu avem noroc, suntem proști de-a binelea sau doar needucați?

0
887

Nu există frază pe care să o rostești la care să nu se găsească cineva să te contrazică. Înjurături foarte grele, acuzații care mai de care plus nelipsita frază „te-a plătit cineva”.

Cam asta se întâmplă imediat ce ai avut ocazia să postezi ceva pe Facebook și ai ajuns la un public ceva mai numeros. În public însă, unde trebuie să dialogheze față în față, românii sunt ceva mai timizi dar sunt la fel de violenți față de cei care au o altă părere, dacă se găsește măcar unul care are curajul să înceapă confruntarea. 

Loading...

Așa arată România anului 2020, o Românie în care acum 31 de ani, unii și-au dat viața fără sa clipească. Evident, am pătat și memoria acelor oameni, spunând că de fapt a fost o lovitură de Stat venită din afară, ei neavând niciun merit. Să nu mai spunem de Laszlo Tokes, un pastor al Bisericii Reformate (Calviniste) şi o parte din minoritatea etnică maghiară, care a avut un rol important a ceea ce s-a numit „aprinderea scânteii” la Timișoara.

Nimic nu pare să meargă bine, într-o țară în care absolut toată lumea le știe pe toate. Cu ocazia venirii coronavirusului, ne-am umplut de specialiști și profesori de boli infecțioase sau epidemii, care sunt gata să îți explice absolut orice, uitând de repetenția ce le-a marcat tinerețea, în putinii ani ce au frecventat vreo școală. Ba mai rău, unii dintre ei au ajuns să și conducă țara. Îi vezi chinuindu-se să citească texte pe care cu siguranță le-au repetat înainte.

Totuși, întrebarea rămâne valabilă: în ce moment al istoriei am luat-o razna? Sau n-am fost pe drumul cel pun, niciodată? Cu siguranță, acum nu suntem.

Cu milioane de oameni plecați peste granițe în căutarea unui trai mai bun, România continuă într-o derivă a societății, sperând către mai bine dar clădind în același timp, un viitor șubred. Conduși de niște hoți care se reinventează dar la bază rămân aceeași, mai apar unii care dau speranțe, odată la 4 sau 5 ani. Apoi, dispar la fel cum au apărut și nimeni nu mai întreabă vreodată de ei, dacă nu au reușit să ocupe funcțiile pentru care promit „Marea cu sarea”.

Totuși, dacă ai plecat din România pentru mai mult de un an, când te întorci după ce ai locuit într-o țară cu adevărat democratică, observi că noi mai avem de învățat foarte multe, într-o țară în care toți se cred a fi profesori. Într-un final, suntem tineri: avem doar 100 de ani…

Loading...

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Loading...